Piața editorială

Piaţa de carte din Suedia

În Suedia există aproximativ 300 de edituri, dintre care 61 sunt membre ale Asociaţiei Editorilor, acestea din urmă reprezentând 70% din întreaga cifră de afaceri a pieţei de carte.

Industria publishingului de carte suedez este dominată în prezent de trei mari concerne: Bonnier Förlagsgrupp, KF Media şi Natur & Kultur, giganţi care s-au impus pe piaţă nu numai ca edituri, ci şi ca difuzori de carte, reușind să-şi crească cifra de afaceri de la an la an. În centrul atenţiei lor se află nu doar bestseller-urile internaționale, cât mai ales autorii suedezi.

În ultimii ani, însă, putem remarca apariția unor edituri mici, care acoperă diverse nişe ale pieţei de carte. Și, tot ca o tendință a ultimilor ani, specialiştii constată cu îngrijorare o diminuare a numărului de librării, nu numai în rândul business-urilor de mici dimensiuni, ci şi în cazul marilor lanţuri de distribuție. Aceştia au luat deja măsuri de restructurare a ofertei de carte, în sensul preluării spre vânzare a multor produse conexe. În 2013, doi dintre cei mai mari, Akademikbokhandeln şi Bokia, au fuzionat.

Amazon nu a pătruns în Suedia, dar sunt semne că se pregăteşte să o facă.

Statistica Asociaţiei Editorilor din Suedia pe anul 2016 ne arată în general cifre de creştere, în special în zona vânzărilor online şi a editărilor de cărți electronice: vânzarea în librării a scăzut cu 4.9%, în vreme ce vânzările online au crescut cu 6%. Producţia de titluri noi a crescut cu 8%; producţia de e-books, cu 33% din titlurile publicate, iar vânzarea de carte electronică, cu 2%.

CĂRȚILE DIGITALE:

Comerţul cu carte electronică a debutat pe piaţa de suedeză într-un ritm lent, astăzi situându-se undeva la 2%. Explicaţia ar fi oferta redusă, suporturile de citit neatrăgătoare în comparație cu tipăriturile, preţurile relativ mari şi o lipsă de interes a furnizorilor în a găsi soluţii inovative. Situaţia s-ar putea schimba o dată cu intrarea Amazon pe piaţă. În prezent, 85% din producţia de e-book este vândută încă prin librării.

INSTITUȚII IMPORTANTE:

Swedish Publishers’ Association – Svenska Forlaggareforeningen: www.forlaggere.se

Swedish Booksellers’ Association – Svenska Bokhandlareforeningen: www.booksellers.se

Svensk Biblioteksförening: www.biblioteksforeningen.org

Swedish Arts Council – Kulturradet: www.kulturradet.se

Astrid Lindgren Memorial Award (ALMA): www.alma.se

FICŢIUNEA SUEDEZĂ ŞI BOOM-UL NORDIC NOIR”:

Literatura suedeză este una dintre cele mai traduse din lume. Interesul editorilor străini a fost stârnit mai ales de scrierile unor autori de romane poliţiste precum Stieg Larsson sau Henning Mankell. Ei se înscriu într-o mare măsură în tradiţia literară suedeză care are la bază o atitudine critică faţă de societatea contemporană.

În prezent, literatura suedeză este tradusă în peste 50 de limbi, cu precădere în daneză, germană, norvegiană, finlandeză, neeralndeză şi poloneză. Jumătate dintre aceste traduceri se încadrează în genul „Nordic Noir” sau roman poliţist scandinav.

Dar, chiar şi înainte de boom-ul romanului poliţist, titlurile suedeze erau cunoscute în plan internaţional. Selma Lagerlöf, prima scriitoare laureată a Premiului Nobel pentru Literatură, şi August Strindberg, cunoscutul dramaturg, au marcat profund literatura suedeză şi internaţională. Au fost urmaţi de Astrid Lindgren, autoarea care a vândut în jur de 145 de milioane de exemplare, situată astăzi pe locul al optesprezecelea în topul celor mai traduşi scriitori din întreaga lume.

Autori foarte cunoscuţi precum Kerstin Ekman, Marianne Fredriksson şi  P.O. Enquist au avut şi ei perioada lor de glorie la finalul anilor ’80. Punctul de maximă popularitate a fost atins de Marianne Fredrikson, cu romanul Anna, Hanna şi Johanna, care a fost a patra cea mai vândută carte din lume.

Drumul către acest succes a fost pregătit de pionierii genului poliţist suedez, Maj Sjöwall şi Per Wahlöö, care între 1965 şi 1975 au scris o serie de 10 romane care îl aveau ca personaj principal pe detectivul Martin Beck. În tradiţia lui Sjöwall şi Wahlöö se înscrie în mod evident şi Mankell cu romanele sale care îl au ca erou pe inspectorul Kurt Wallander. Mankell este cel care a deschis uşa înspre piaţa internaţională, tenta puternică de critică socială din cărţile sale contribuind decisiv la succesul acestor poveşti. Cărţile sale s-au vândut în peste 40 de milioane de exemplare şi au fost traduse în peste 40 de limbi. Succesul acestor volume nu a ocolit saltul mediatic către TV, televiziunile suedeză şi britanică realizând seriale al căror protagonist este cunoscutul Kenneth Branagh.

Cel mai bun exemplu pentru  fenomenul „Nordic Noir” este Trilogia Millenium a lui Stieg Larsson. Apariţia acestor cărţi a provocat senzaţie în toate colţurile lumii, ajungând pe lista de bestseller în foarte multe ţări. Larsson, care a murit în 2004, avea foarte multe în comun cu eroul său, Mikael Blomkvist, printre care şi faptul că era reporter de investigaţie. Trilogia sa a stat la baza a două scenarii de film, în Suedia şi la Hollywood.

Camilla Läckberg este şi ea o foarte cunoscută autoare de romane poliţiste. De când a debutat, în 2003, cu romanul Prinţesa de gheaţă, Läckberg a vândut peste 5 milioane de cărţi, în 30 de ţări.

Alţi autori care se bucură de succes internaţional sunt și Håkan Nesser şi Arne Dahl, Åke Edwardson, Åsa Larsson, Marie Jungstedt, Karin Alvtegen, Jens Lapidus, Lars Kepler.

CARTEA PENTRU COPII ŞI TINERET:

La începutul secolului XX, cărţile de copii au început să fie percepute ca un gen literar  separat. Una dintre cele mai cunoscute autoare din această perioadă a fost Selma Lagerlöf. Minunatele aventuri ale lui Nils Holgerson nu este doar o extraordinară carte de aventuri, ci şi o captivantă lecţie de geografie. Ani la rândul, cartea a fost utilizată drept manual în cadrul ciclului primar. Romanul pentru copii modern a apărut în jurul anului 1945, când societatea a început să-şi dea seama de nevoile diferite ale celor mici. Începând cu acest an, în jur de 400 de cărţi pentru copii au fost publicate în fiecare an, timp de un deceniu. Pioniera acestui gen a fost inegalabila Astrid Lindgren. Eroina ei, îndrăgita Pippi din romanul Pippi Långstrump (Pippi Şoseţica), a dus faima literaturii suedeze în întreaga lume.

Autorii de cărţi pentru copii abordează cu curaj teme despre care adulţii ar putea crede că nu sunt pentru copii lor. În librăriile din Suedia, se găsesc romane care au ca temă violenţa, homosexualitatea, abuzul, divorţul, hărţuirea sau moartea.

INSTITUTUL SUEDEZ AL CĂRŢILOR PENTRU COPII:

Este o fundaţie naţională, înfiinţată în 1965, având menirea de a promova literatura pentru copii şi tineret şi, totodată, aceea de a oferi informaţii despre acest gen literar şi de a susţine proiecte de cercetare în domeniu, precum și întocmirea de statistici anuale. Activitatea acestui Institut este finanţată de Ministerul Educaţiei.

ŞTIAŢI CĂ:

Bibliotecile din Suedia au o lungă tradiţie, ajungându-se astăzi la un număr de peste 1.300 de biblioteci, răspândite în întreaga ţară. 98% dintre suedezi au vizitat la un moment dat o bibliotecă. Într-o zi normală din săptămână, un cetăţean obişnuit din Suedia îşi dedică 21 de minute din timpul său cititului unei cărţi, 38 de minute unui ziar sau reviste şi 68 de minute activităților de pe Internetul.

LITERATURA FANTASY:

The Circle este un roman fantasy suedez, apărut în 2011, primul dintr-o trilogie despre vrăjitoare adolescente. Autorii sunt Mats Strandberg şi Sara Bergmark Elfgren. Volumul a avut un succes uriaş în rândul adulţilor, deşi a fost promovat ca fiind un roman pentru adolescenţi.

TURISMUL LITERAR:

Suedia are o mulţime de site-uri menite să atragă turiştii literari. De exemplu, poţi să te înscrii la „Millenium Tour” şi să vizitezi locurile cheie descrise în romanele lui Stieg Larsson. Foarte populare sunt şi Wallander Tours, în Ystad, din sudul Suediei. În fiecare an, bibliotecile împrumută în jur de 20.000 de cărți digitale şi 1.400 de cărți audio, via Elib, cel mai mare distribuitor de e-books din Suedia.

ACADEMIA SUEDEZĂ este o instituţie culturală independentă, fondată în 1786 de Regele Gustav al II-lea. Menirea sa este de a sprijini literatura şi limba suedeză.

PREMIUL NOBEL reprezintă moştenirea Alfred Nobel  (1833-1896). Primul Premiu Nobel a fost acordat în 1901. În 2011, poetul suedez Tomas Tranströmer a devenit laureat al Premiului Nobel pentru Literatură. Ceilalţi 7 laureaţi suedezi ai acestui premiu sunt: Selma Lagerlöf, Verner von Heidenstam, Erik Axel Karlfeldt, Pär Lagerkvist, Nelly Sachs (autor german-suedez), Eyvind Johnson şi Harry Martinson.

PREMIUL AUGUST este unul dintre cele mai apreciate şi prestigioase premii literare din Suedia şi se acordă, în fiecare an, în noiembrie, pentru trei categorii: „Cea mai bună carte de ficţiune suedeză a anului”, „Cea mai bună carte de non-ficţiune suedeză a anului”, „Cea mai bună carte suedeză pentru copii a anului”.

PREMIUL ÎN MEMORIA LUI ASTRID LINDGREN se acordă anual celor mai bune scrieri literare dedicate copiilor. Pentru că, este cunoscut, fiecare a zecea carte publicată în Suedia este o carte de copii. Abordând tematici foarte variate, de la vaci care dansează, până la taţi care îşi cresc singuri copii, literatura suedeză pentru copii îi fascinează, educă şi îi distrează pe copii.

ACADEMIA SUEDEZĂ A SCRIITORILOR DE ROMANE POLIŢISTE a fost fondată în 1971. Menirea ei este de a promova genul de proză poliţistă şi acordă mai multe premii. Cel mai apreciat este „Cel mai bun roman poliţist suedez”.

TÂRGUL DE CARTE DE LA GÖTEBORG:

Este cel mai important eveniment anual dedicat cărţii din zona nordică a Europei. Târgul este important atât pentru comerţul cu cartea, cât şi pentru biblioteci. Evenimentul are loc în septembrie şi, în ultimii ani, a reuşit să atragă, anual, în jur de 100.000 de vizitatori.